Recuperarea unei creanțe depinde în mare măsură de documentele care stau la baza relației comerciale care s-a derulat între părți.
În funcție de anumiți factori precum suma debitului, data scadentă, raporturile juridice dintre părți, recuperarea creanțelor se poate realiza prin procedura de drept comun sau prin procedurile speciale.
ORDONANȚA DE PLATĂ
Procedura ordonanței de plată se aplică doar pentru creanțele care sunt certe (existența este neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu), lichide (obiectul este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui) și exigibile (obligația debitorului este ajunsă la scadență ). Totodată, este necesar ca obligația de plată să constea într-o sumă de bani, care rezultă dintr-un contract civil.
Procedură preliminară obligatorie: sub sancțiunea respingerii cererii, creditorul trebuie să trimită debitorului o notificare de plată, prin intermediul unui executor judecătoresc sau prin scrisoare recomandată, cu conținut declarat și confirmare de primire, prin care pune în vedere debitorului să plătească suma datorată în termen de 15 zile de la primire.
Avantajele unei acțiuni de acest gen constă în:
- durata scurtă a procesului;
- taxa de timbru fixă – 200 lei;
- ordonanța de plată este executorie, în sensul în care creditorul nu trebuie să aștepte și soluționarea unei căi de atac (cererea în anulare) pentru a-și valorifica suma.
- ordonanța de plată are autoritate de lucru judecat provizorie până la soluționarea cererii în anulare;
CEREREA CU VALOARE REDUSĂ
Cererea cu valoare redusă este o procedură specială, prin care părțile își pot valorifica drepturile folosind un simplu formular-tip, atunci când valoarea cererii este mai mică de 10.000 lei la data sesizării instanței, fără a lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată ori alte venituri accesorii.
Avantajele unei acțiuni de acest gen constă:
- accesibilitate, fiind necesar pentru sesizarea judecătoriei un formular tipizat care cuprinde informații clare privind completarea fiecărei rubrici;
- procedura cererii cu valoare redusă este, în principiu, scrisă;
- administrarea ca mijloace de probă doar a înscrisurilor;
- durata scurtă a procesului, spre deosebire de procedura de drept comun;
Când NU poate fi formulată o cerere cu valoare redusă?
- în materie fiscală, vamală sau administrativă și nici în ceea ce privește răspunderea statului pentru acte sau omisiuni în cadrul exercitării autorității publice;
- cererilor referitoare la :
– starea civilă sau capacitatea persoanelor fizice;
– drepturile patrimoniale născute din raporturile de familie;
– moştenire;
– insolvență, concordatul preventiv, procedurile privind lichidarea societăților insolvabile și a altor persoane juridice sau alte proceduri asemănătoare;
– asigurări sociale;
– dreptul muncii;
– închirierea unor bunuri imobile, cu excepția acțiunilor privind creanțele având ca obiect plata unei sume de bani (de exemplu atunci când chiriașul îți datorează chiria și uită să o mai plătească – dacă este mai mică de 10.000 lei, poți merge pe cerere cu valoare redusă);
– arbitraj;
-atingeri aduse dreptului la viața privată sau altor drepturi care privesc personalitatea;
Creditorii sunt cei care trebuie să aleagă cea mai potrivită procedură pentru recuperarea creanțelor pe baza unei informări corecte, luând în considerare particularitățile situației lor și a unei consilieri adecvate.